Cred ca individualitatea asta și gândirea pozitivă începe sa se întoarcă împotriva noastră... încep sa cred ca universul a început sa fie supraîncărcat și nu mai face fata!
“Secretul” asta începe sa moara pentru ca este cunoscut de prea multă lume și folosit in direcții greșite. Cred ca dorințele oamenilor sunt eronate și se foloseste puterea universului pentru lucruri neimportante și superficiale. Universul se va răzvrăti, și se va întâmpla exact opusul a ceea ce noi speram!
Poate ca este doar un moment in care eu văd lucrurile in gri - însă simt ca ne pierdem și nu mai pot sa fac nici haz de necaz! Lucrurile devin atât de serioase și prăfuite in urat încât nici sarcasmul și ironia nu își mai au locul! Devenim triști și închiși. Devenim singuri și începe sa ne placa treaba asta! Nu mai avem nevoie de socializare, de prieteni, de iubire... emotiile, sentimentele, spiritualitatea, devin atât de străine pentru noi... nu ne mai permitem sa simțim și sa ne recunoaștem emoțiile pozitive și frumoase. Negam iubirea, negam atașarea, negam implicarea emoțională - le negam pe toate ca pe niște boli in faza incipienta, sperând ca vor trece de la sine, sau ca la următorul control se va infirma verdictul.
Ne răzvrătim, suntem rai, suntem invidioși și geloși. Suntem plini de frustrări și energii negative și nu suportam oameni mai fericiți in jurul nostru.
Încetam sa mai fim oameni! Ne transformam in bestii!
Îmi amintesc de mine când eram copil...
Cine ar fi crezut ca lumea se va schimba atât de mult când o sa devin adult?
In basmele acelea de Petre Ispirescu imi amintesc ca binele și iubirea învingeau mereu.
Acum, nu mai exista linii clare între bine și rău, între iubire și ura, între afecțiune și ignoranta! Toate se intepatrund și devin o singura unitate, denumita umanitate... urâta umanitate pentru un cuvânt atât de frumos...
Nu am crezut niciodată ca atunci când o sa devin adult o sa întâlnesc mai mulți zmei și vrăjitoare rele decat zâne și feti-frumosi.
La cum arată viața aici la 30 ani, cred ca sfârșiturile basmelor au fost schimbate...
Făt-frumos nu a fost niciodată mai chipes si mai carismatic decat zmeul... vrăjitoarea cea rea nu a aratat niciodată mai mai puțin cocheta și feminina ca prințesa sau zâna cea buna... realitatea confirma exact opusul!
In ziua de azi, ambalajul frumos ascunde alimentul cel mai nociv, cel mai artificial și complet fără gust! Știm cu toții acest lucru, dar a 2 -a zi ne întoarcem in magazin și ne îndreptam atenția către alt ambalaj frumos dar lipsit de proprietăți!
Suntem atrași, totodata de gust bun dar complet nesănătos și nociv dacă este consumat constant! Și totuși, suntem conștienți de toate aceste lucruri! Suntem conștienți ca fumatul ne îmbolnăvește și totuși continuam sa fumam pentru ca plăcerile de moment sunt mai importante decât viața însăși, decât esența vieții!
Continuam sa ne facem rău cu buna știință doar pentru cateva momente de plăcere. Și atunci când e placere dam spre uitare valorile noastre și principiile care ne făceau, pana nu de prea mult timp, oameni frumosi.
Din încercarea de a fi unici și diferiți inepem sa ne comportam prostește... și in mintea mea apare o întrebare: dacă toți facem chestii ciudate pentru a fi diferiți, nu înseamnă ca suntem toți la fel?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu